ELIANT este pentru persoanele care doresc să trăiască cu diversitatea culturală și libera alegere în Europa:

în materie de educație, reforme economice și sociale, agricultura ecologica, complementare si Medicina Integrativa.

Bündnis für humane Bildung

Cererea noastră către responsabilii cu politicile educaţionale referitor la garantarea libertaţii de alegere.

Noi vrem să ne asigurăm că alegeri autentice pot fi garantate:

  • Grădinițe, creșe și școli primare e necesar să-și păstreze și să aibe libertatea de a alege să lucreze cu sisteme analog în mod special. Instituțiile care nu optează pentru digitalizare nu ar trebui să fie neglijate sau să aibe suport financiar diminuat. Autonomia  grădinițelor și școlilor primare trebuie să fie susținută prin acordarea dreptului de decizie locală.
  • Resursele disponibile ar trebui direcționate și către training-uri de calitate pentru educatori și către zona de design de spații dedicate școlii și copiilor.Educatorii au nevoie de competențe IT pentru a putea oferi  ajutor familiilor unde folosirea digitalizării constituie o problemă.
  •  Se cere posibilitatea că elevii și părinții să poată opta pentru o formă de educație suport media în acord cu dezvoltarea copilului (de exemplu metodă "CS Unplugged" -un program de predare unde elemetele esențiale științifice sunt predate fără ajutorul computerului). Elemente de bază precum gândirea analitica (jocul de șah) poate fi predat înainte de vârstă de 12 ani. După această vârstă informațiile tehnologizate pot deveni mai complexe - celor interesați li se poate prezenta limbajul de programare.
  •  Subiectele legate de software și hardware sunt introduse într-un mod comprehensiv în clasele superioare (cursuri media, design, analiză). Această este recomandată deoarece din punct de vedere al dezvoltării elevii sunt atunci pregătiți pentru provocările intelectuale ce le solicita tehnologia. Uneltele digitale sunt cel mai bine introduse în cadrul unui context educațional, de exemplu pentru editare video, crearea de website sau scrierea unor texte online.
  • Ar trebui luat în considerare și cercetările privind efectele secundare ale pulsațiilor, undele de radiație emise de WiFi, smartphone și I-pads. Cercetările sunt foarte clare în cazul riscurilor asupra sănătății asociate cu radiația electro-magnetică WiFi (2450 Mhz). Nu există scuze sau motive pentru a instala în grădinițe și școli primare WiFi și a expune copiii în creștere la aceste daune când ele pot fi evitate. Ar trebui să rămână posibil în cadrul școlilor accesul la internet prin cablu. (4)

4 Vgl. Wilke, Isabel (2018): „Biologische und pathologische Wirkungen der Strahlung von 2,45 GHz auf Zellen, Fruchtbarkeit, Gehirn und Verhalten", in: umwelt-medizin-gesellschaft 1/2018. Wilke analysiert mehr als 100 Studien, die die Gesundheitsschädlichkeit von WLAN nachweisen. 

De ce această petiţie si iniţiativa cetăţenilor de a susţine o educaţie focusată pe uman?

Alianţa pentru o Educaţie Umană (http://www.aufwach-s-en.de/) şi ELIANT (www.eliant.eu) şi-au unit forţele pentru a lansa această petiţie împreună cu partenerii noştri ECSWE şi IASWECE in Brussels. De ce cerem stoparea digitalizarii fără evaluarea consecinţelor în gradiniţe şi şcoli?

Este vital că încă de la începutul educației digitalizate să se pună accentul pe ființa umană. Aceasta înseamnă în primul rând să ne asigurăm că în clasele primare și grădinițe copiii învață abilități clasice ale culturii noastre: citit, scris și aritmetica. Acestea aduc baza necesară pentru o învățare sănătoasă ulterioară inclusiv competențe de digital media. Pentru sănătatea dezvoltării creierului este foarte important ca scrisul și cititul să fie predate folosind tehnici analog (hârtie, cărți, stilou). Deabia în clasele mai mari elevii pot învață cum să utilizeze o tastatură.

O educație cu valori umane potrivită vârstei va aduce mai târziu adultului oportunități de a folosi timpul liber pe care tehnologiile îl pot genera. Această libertate nou câștigată nu e bine să permitem să se piardă în domeniul din ce în ce mai ofertant al tehnologiilor digitale.

Ceea ce este absolut clar este:

Oricine dorește să aibe abilități în domeniul inteligenței tehnologice mai întâi trebui să-și dezvolte propria inteligență dacă el nu dorește să devină dependent de acea tehnologie.

Această abordare reflectă idei europene cu însemnătate în educație în care individul liber, autonom este pus în centru. Când începe acest proces de individualizare și cum se formează el? O fază semnificativă în dezvoltarea creierului începe în jurul vârstei de 12 ani, vârstă importantă pentru maturitatea emoțională.
 Lobul frontal este partea din creier responsabilă pentru formarea de judecăți și exercitarea auto-controlului. Procesul  său de maturizare continuă până în adolescenţă. Începând cu aproximativ vârsta de 16 ani restructurarea creierului ajunge atât de avansată încât capacitatea pentru judecăți independente este disponibilă. Gândirea independenta și capacitatea de a-și asuma responsabilități pentru propriile acțiuni devin  atât de dezvoltate incât pot fi testate fiecare pentru el însuși - mai ales în lumea digitală unde consecințele negative pot apărea și mult mai târziu. De aceea există legi pentru vârsta minima pentru vot sau condus vehicule. În perioada sensibilă a maturizării creierului căpăta sens că este într-adevăr necesar abordarea tehnologiei informațiilor și a digitalizării atât teoretic cât și practic într-un mod potrivit cu categoriile de vârste.

Scopul - a fi responsabil cu dispozitivele media

Asumarea responsabilității a fiecăruia pentru propriile acțiuni în relație cu domeniul tehnologic presupune maturitate  -aceasta se aplică în toate formulele de analog și media digitală.

Paula Bleckmann descrie acest concept de maturitate:"Maturitatea tehnologică înseamnă în primul rând a nu pierde controlul timpului atât de prețios din timpul vieții. (pp14) … Nu vrem să facem din copiii noștri sclavi performanți ai mașinăriilor însă dorim să-i creștem că pe ninste ființe umane cu mentalități independente care pot decide pentru ei înșiși în ce măsură și ce fel de media vor să folosească . (pp34) (5)

 Ce stă în calea acestei importante direcții către individualizare? O imagine poate clarifica acest lucru  -ființele umane nu își pot antrena mușchii doar prin mersul cu o motocicletă. La fel cum tehnologii inteligente nu ne pot forma propria gândire. Până la urmă o gândire independentă nu se poate forma în cadrul unui context ce lucrează cu o inteligență software care funcționează pe reguli pre-stabilite. Acestea nu  oferă un cadru pentru procese originale și creative - în termeni de comportament - procese de condiționări sunt în mod frecvent activate împreună cu nevoia de gratificare instantă. Aceasta poate duce în schimb la coruperea unei motivații intrinseci. (6)


5 Bleckmann, P. (2012): „Medienmündig - wie unsere Kinder selbstbestimmt mit dem Bildschirm umgehen lernen“, Klett-Cotta, Stuttgart
6 Eine ausführliche Darstellung findet sich bei Lembke, Gerald / Leipner, Ingo (2015): „Die Lüge der digitalen Bildung“, Redline, München.

Interacţiune activă cu timpul şi spaţiul

Gândirea independenta se dezvoltă printr-o interacțiune activă cu lumea reală, în timp și spațiu. Timpul este o componenta esențială  și reflectă ceea ce este esențial în viață. E vorba până la urmă despre fiecare existență  - spirituală -  a fiecărui om pentru care industria divertismentului digital are foarte multe mijloace de a distrage. Rămâne un singur fapt esențial despre digitalizare:

Corpul uman nu este digital și el aparține lumii reale. Este un abuz când se cere că el să se adapteze unei lumi virtuale digitale intainte că dezvoltarea ființei umane să fie aptă să dezvolte potențialul și capacitățile sufletești-spirituale. Această este ceea ce ne îngrijorează pe temă digitalizării în grădinițe și școli primare.

Nici o persoană nu își poate satisface foamea prin bucăți și bucățele de informații (expresia în engleză: 'bits' and 'bytes'). La fel cum nici un copil nu poate atinge o maturitate corporală, sufletească sau în spirit într-un spațiu virtual. Un termen cheie: integrare senzorial-motrica - în primii ani de viață o ființă umană dezvoltă capacități de mișcare, vorbire, gândire și dezvoltarea simțurilor. Ce este important este în în mod simultan în aceste procese, o structură de bază se imprima creierului ce va exercită o influența pentru întreagă viață.

Ecranele consumă timpul

Cum ar putea fi încurajată dezvoltarea sănătoasă a copilului? Prin mișcare corporală în jocuri și prin artistic, prin contact verbal intensiv și prin încurajarea activităților imaginative. Televizoarele, I-pads și alte dispozitive digitale precum și conținuturile oferite atrag copii departe de o dezvoltare în lumea reală.  Acestea pun în pericol dezvoltarea fizică și sufletească a copilului prin timpul consumat în față dispozitivelor. Multe studii au demonstrat cum timpul petrecut în față ecranelor dăunează dezvoltării copiilor și cum deasemenea încetinesc sau dăunează capacităților de învățare la școală mai târziu. (7)

 Aceste riscuri legate de digitalizarea prea timpurie trebuie să fie luate în considerare în abordarea media în educația actuală. Ar trebui să fie orientată către dezvoltarea ființei umane - și să aibe un scop clar de a înlesni posibilitatea de a trăi în demnitate și libertate. Sub nici o circumstanță nu ar trebui considente pur economice sau politice să domine dezbaterile publice legate de media digitală.

Astăzi Informația tehnologică reprezintă zona de dezvoltare cea mai amplă. Un trend în creștere poate fi observat și  în educația globalizata și IT în căutările de a privatiza sistemul școlar. Piața ofertei educaționale are o valoare globală de peste cinci bilioane de dolari - din aceasta acum aproape 20% reprezintă mediul privat. "Crește în mod constant" declară Thomas Rabe, președintele Bertelsmann AG. "Cererea pentru educație este în creștere peste tot în lume. Și digitalizarea va face acest lucru mai accesibil și cu costuri reduse". (8)

O discuţie despre un viitor în mod autentic focusat pe educaţie

Programe de e-learning (predare/învățare cu ajutorul tehnologiei) și implementarea sistemelor potrivite sunt văzute inevitabile dacă e să ne îndreptăm în viitor prin media digitalizată. Sunt lăsate deoparte criterii precum vârsta copilului în relație cu dezvoltarea și nevoile sale, renunțarea la zone protejate și chiar ideea că acești copii sunt priviți din punct de vedere economic ca și consumatori. Vrem să oferim alternative concrete și să prezentăm conceptul despre o educație prin media care este orientată către o reală dezvoltare a nevoilor copiilor și a tinerilor adulți. Vrem să avem discuții publice ample despre o educație focusată pe viitor sub motto-ul: "fiecare lucru la timpul său potrivit!" Aceasta legat de întregul spectru de metode analog și digital care - dacă ar fi folosite la momentul oportun - ar susține sănătos dezvoltarea copiilor și tinerilor.


7 Die American Academy of Pediatrics (AAP) gibt in ihrem Statement eine gute Übersicht: American Academy of Pediatrics, AAP (2011): Policy Statement: Media Use by Children Younger Than 2 Years, in: http://pediatrics.aappublications.org/content/early/2011/10/12/peds.2011-1753 vom 31.08.2014 / Aktuell aus Deutschland, eine Studie im Auftrag des Bundesgesundheitsministeriums: Die Drogenbeauftragte der Bundesregierung (2017): Factsheet zur BLIKK-Studie, in: http://www.drogenbeauftragte.de/fileadmin/dateien-dba/Drogenbeauftragte/4_Presse/1_Pressemitteilungen/2017/2017_II_Quartal/Factsheet_BLIKK.pdf vom 16.09.2017
8 Rabe, Thomas (2015): „Bildung – die dritte Säule von Bertelsmann“, Vorwort, in: https://www.bertelsmann.de/media/strategie/education/finale-dateien/education-bertelsmann-whats-your-story-de.pdf vom 11.12.2017

Pentru a realiza acestea avem nevoie de o mişcare culturală pentru o educaţie umană - vă rugăm să ne sprijiniţi în acest demers - semnând Petiţia!

Critica adusă digitalizarii infatuate

De ce "Alianţa pentru Educaţie Umană" face campanie şi petiţie?

Avem nevoie mai mare de un sistem de educaţie uman - în creşe, scoli şi instituţii şcolare - decât de un sistem dominat de tehnică digitalizată.

Mulți din reprezentații din domeniile știință, politică, economie declară că: nu există alternative înafară de digitalizare. Că fără digitalizare de exemplu o țara că Germania va fi lăsată în urmă, și că va ajunge un pe un loc inferior internațional. Cu toate astea nimeni nu învață să trăiască strict prin digitalizare. Nici un drum nu e singular, fără alternative. Noi suntem convinși că procesul de educare în sine nu poate fi digitalizat, DOAR conținutul. De aceea în 2017 noi am fondat "Alianța pentru Educație Umană" pentru a putea dezvolta în viitor alternative la sistemele de educare digitalizata.

O şansa pentru un viitor democratic

Cererea noastră: Politica educațională are nevoie de o nouă direcție. În loc de a fi fixată pe un singur aspect  și anume digitalizarea cu orice preț, ființa umană trebuie încă o data pusă în centru cu tot ce ține de posibilități educaționale. Să dăm șansa copiilor noștri de a avea un viitor uman și democratic. Întotdeauna se pot găsi alternative - în special când privim în jurul nostru astăzi cu acest curent de digitalizare în creștere.

 

Mai multe referinţe:

Asigurarea libertăţii de alegere în Europa

De ce se implică ELIANT  cu această petiţie?

ELIANT a fost fondată în 2006 pentru a apăra nu numai libertatea alegerilor dar şi pentru a menţine şi extinde gama de alegeri din diverse domenii (https://eliant.eu/en/about-us/memorandum/)). ELIANT se defineşte pe sine ca  Alianţa Europeană pentru Antroposofie Aplicată.
Impulsul pentru această activitate a provenit din episodul cu regulamentul folosirii vitaminelor în UE care cerea scoaterea de pe piață a produselor pentru bebeluşi marca Demeter.Pentru că standardele Demeter interzic folosirea de vitamine artificiale, iar aplicarea directivelor EU însemna afectarea liberei alegeri a consumatorilor. Iar asta în ciuda faptului că analizele făcute au arătat că produsele Demeter conțineau vitamina B deasupra mediei generale. Autoritățile au luat la cunoștință calitatea ridicată a produselor dar asta nu era suficient pentru a schimba regulamentul european pentru că grupul de consumatori era prea mic și nu puteau face o excepție. "lipsește masa critică" a fost răspunsul oficial.

Asigurarea diversităţii în privinţa alegerilor

Acest episod ne-a arătat că e necesar crearea unei rețele extinse și de a face cunoscut  că anumite produse au o calitate ridicată pentru a putea exista pe piață în continuare și pentru dezvoltări ulterioare - chiar dacă nu sunt considerate produse pentru piețe mari de desfacere. Înafară de uniformizare, cultura umană are nevoie și de diversitatea opțiunilor. 

Această diversitate este amenințată în mai multe domenii prin creșterea de regulamente oficiale și interese economice. Educația, medicina, agricultura organică și ecologia sunt afectate. Acum a apărut și nevoia pentru o educație mai focusată pe uman în termeni de folosire a ecranelor și digitalizării în spații de joacă și instiutii școlare.

Primele succese in munca noastră:


9 Vgl. o. V. (2011): „ELIANT bei der EU-Kommission“, in: http://www.themen-der-zeit.de/content/ELIANT_bei_der_EU-Kommission.1451.0.html vom 06.02.2018

Contextul European

Aceasta se vrea a fi o contribuţie pozitivă la discuţiile curente referitoare la educaţie în Europa:

Aceasta se vrea a fi o contribuţie pozitivă la discuţiile curente referitoare la educaţie în Europa
La data de 17.11.2017 a avut loc o întâlnire cu președinții statelor europene la Gothenburg , Suedia, pentru a discuta modalități de a susține identitatea Europeană prin educație și cultură. La data de 14 Decembrie 2017 Consiliul de miniștri UE  a împărtășit cu statele membre și a recomandat Comisiilor Europene să urmărească și să implementeze obiectivele formulate pentru "Educația digitalizată -Plan de acțiune": (https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/digital-education-action-plan.pdf)

Ne atrag atenția câteva priorități cheie în acest plan:

1. Mai multă tehnică digitală în predare și învățare
2. Dezvoltarea competențelor digitale pentru transformarea digitalizata a societății
3. Îmbunătăţirea sistemului educațional printr-o mai bună analiză a datelor și prin prevenirea tendințelor cheie ale revoluției digitale.

Aceste obiective reprezintă un procetaj consistent din pregătirea esinţiala educ pţională entru tineri, adulți și în special cadrele didactice.În această privință nu sunt îndoieli. Iar asta se aplica inclusiv școlilor Waldorf. (10)


10 Bund der freien Waldorfschulen (2014 + 2017): „Struwwelpeter 2.0 - Medienmündigkeit und Waldorfpädagogik“; „Struwwelpeter 2.1. - Leitfaden für Eltern durch den Mediendschungel“, beide Broschüren in: http://www.waldorfschule.de/waldorfpaedagogik/medienmuendigkeit

O selecţie de resurse cu mai multe detalii privitor la educaţia Waldorf:

În același timp, a fost clar că liderii europeni urmăreau interesele economiei IT și ale organizațiilor patronale - și nu imperativele educaționale sau cunoștințele didactice. Credem ca nu este corect faţă de copii şi dezvoltarea  lor, să  se încurajeze de aşa manieră masivă în mod public promovarea digitalizării care incepe chiar din creşe şi din anii de început ai educaţiei şi să se refere ca la un "element esenţial" de adăugat metodelor tradiţionale. (12)

În afară de aceasta, numeroși profesioniști și-au exprimat îndoielile serioase cu privire la posibilitatea utilizării unui format digital în orice situație școlară. Raportul OCDE din 2015 a arătat, de exemplu, că elevii nu au prezentat îmbunătățiri semnificative în lectură, matematică sau știință în țările care au investit puternic în utilizarea educațională a IT-ului.

În acest context, dorim să muncim din greu în numele copiilor noștri pentru a ne asigura că statele membre pun în aplicare planul de acțiune într-un mod mai diferențiat. Modul în care ar putea funcționa a fost demonstrat și în congresul nostru ELIANT din 28.11.17: "Un ecosistem digital sănătos”. (13)

Suntem preocupați de libertatea de a decide dacă să folosim sau nu mediile digitale. De aceea, gândirea discursivă și constructivă ar trebui să fie instruită mai degrabă decât capacitatea de a servi în primul rând mașinilor. Copiii și tinerii ar trebui să învețe să acționeze responsabil cu mediile digitale și nu doar să știe cum să le folosească. Sistemele IT sunt tot mai complexe și opace. Aceasta înseamnă că nu numai sistemele de utilizare sunt importante, ci și programele de analiză și feedback.


11 vgl. Dubois, Laura (2018): Wann darf mein Kind ans Tablet?, in:http://www.faz.net/aktuell/wirtschaft/diginomics/wann-darf-mein-kind-ans-tablet-15405098.htmlvom 6.2.2018
12 OECD (2015): „Students, Computers and Learning: Making the Connection“, in:http://www.oecd.org/publications/students-computers-and-learning-9789264239555-en.htm vom 6.2.2018
13 vgl. ELIANT (2017):“Wissenschaftliche Referenzen und Materialien zur Konferenz vom 28. November 2017“, in: https://eliant.eu/aktuelles/wissenschaftliche-referenzen-und-materialien-zur-konferenz/ vom 6.2.2018

Cărţi recomandate:

  • Paula Bleckmann (2016): Medienmündig: Wie unsere Kinder selbstbestimmt mit dem Bildschirm umgehen lernen, Klett-Cotta.
  • Manfred Spitzer (2014): Digitale Demenz. Wie wir uns und unsere Kinder um den Verstand bringen, Droemer TB.
  • Ralf Lankau (2017): Kein Mensch lernt digital. Über den sinnvollen Einsatz neuer Medien im Unterricht, Beltz.
  • Edwin Hübner (2015): Medien und Pädagogik: Gesichtspunkte zum Verständnis der Medien, Grundlagen einer anthroposophisch-anthropologischen Medienpädagogik, Pädagogische Forschungsstelle beim Bund der Freien Waldorfschulen (Hrsg.)
  • Gerald Lembke,‎ Ingo Leipner (2018): Die Lüge der digitalen Bildung. Warum unsere Kinder das Lernen verlernen, Redline Verlag.
  • Paula Bleckmann, Ingo Leipner (2018): Heute mal bildschirmfrei. Ein Alternativprogramm für ein entspanntes Familienleben. Knaur.
  • Alexander Markowetz (2015): Digitaler Burnout. Warum unsere permanente Smartphone-Nutzung gefährlich ist, Droemer.
  • Bert te Wildt (2016): Digital Junkies. Internetabhängigkeit und ihre Folgen für uns und unsere Kinder, Droemer.
  • Christoph Möller (Hg.) (2015): Internet- und Computersucht. Ein Praxishandbuch für Therapeuten, Pädagogen und Eltern, Kohlhammer.
  • Gerald Lembke,‎ Ingo Leipner (2018): Die Lüge der digitalen Bildung. Warum unsere Kinder das Lernen verlernen, Redline Verlag.
  • Paula Bleckmann, Ingo Leipner (2018): Heute mal bildschirmfrei. Ein Alternativprogramm für ein entspanntes Familienleben. Knaur.
  • Nicholas Kardaras (2016): Glow Kids. How Screen Addiction Is Hijacking Our Kids - and How to Break the Trance Hardcover, St. Martin's Press.
  • Jean M. Twenge (2017): iGen. Why Today’s Super-Connected Kids Are Growing Up Less Rebellious, More Tolerant, Less Happy—and Completely Unprepared for Adulthood—and What That Means for the Rest of Us, Atria Books.